Înainte de Rusalii

Suntem inainte de Rusalii.
Zilele trecute, în plimbarea cotidiană, coboram pe drumul spre casă pe ulița Săvenilor din Unguraș. Bineînțeles că eram cu ”gashca” de cățelușe. Unele în lesă (cele mai mari), altele libere (cele mai mici). De...la țară lumea se teme de câini foarte tare (ar fi trebuit să scriu câni, dar nu mi se pare corect :) față de limba română).
La un moment dat, Aduța, cea mai mică în talie (12-13Kg.), se oprește, dă din ciotul de codiță, pufnește și după încă câteva secunde începe să latre. Ce o fi?- îmi zic. Înaintez...și ....văd un om ce dădea cu pietre în Aduța. Atunci m-am rățoit cu toiagul și i-am spus că ce ar fi sa dau eu cu toiagul de fiecare dată când văd pe uliță un om!
Respectuos, omul mi-a spus: ”Cristos a Înviat!”
I-am răspuns ”Adevărat a Înviat!”
Omul meu îmi explică: Eu am văzut un câine fioros și amenințător și am luat pietre să mă apăr.
L-am întrebat: De ce nu te aperi de mine cu pietre!
Mi-a răspuns: Păi ăsta e câine! Și eu am un câine mare și frumos, dar îl țin pe lanț.
...........................................................................................................
A doua zi, în aceeași formație canină, ne întâlnim cu un bătrânel care mergea spre hotarul lui cu o secure și o coasă în mână. Când s-a apropiat de noi, Mara (cățelușa cea mai nebunatică) a mormăit, iar bătrânelul a spus cu blândețe: ”Ce faci măi cățel, ce vreți să îmi faceți, că eu nu vă fac nimic rău!”.
Cățelușele libere l-au mirosit și l-au condus în liniște o bucată de vreme, parcă să nu îi stingherească nimeni cugetările.
...........................................................................................................
Peste câteva zile sunt Rusaliile!
Mi-am amintit că omenirea a dat cu pietre în Isus Cristos!
După acest mare păcat, noi, omenirea, ne-am trezit și cu bucurie îl slăvim cu un ”Cristos a Înviat!”.
Suntem învățați să ne fie iertate păcatele!
Și atunci mai dăm o dată cu pietre în orice și în oricine, că vom fi iertați din nou.


PS. Cititorii să știe că nu adun câini. Am salvat cățelușe abandonate, bolnave, lovite în cap, aruncate în stradă sau salvate din alte grozăvii ale vieții lor canine. Dacă ar fi rămas libere și ar fi avut șanse de supraviețuire, ar fi trebuit să genereze peste 1000 de urmași. Astăzi sunt membri ai familiei mele.
PS1. Comentarii ale celor care nu au compasiune decât pentru ei înșiși, nu voi accepta. La fel nu voi accepta comentarii ale ”experților” care le știu pe toate cele legate de viața unui câine...alături de un om, fără să fi trăit așa ceva.