Tentatia de a deveni blatist

Astăzi am ajuns la concluzia că sunt un mare fraier! Cel mai minunat lucru este să fii blatist....să nu faci nimic....să te urci doar în tren ....şi să te laşi dus de tren....fără nici un efort!
De pe această poziţie poţi comenta orice...pe oricine...şi nu ai şanse să faci nici un rău....nimănui.
Dacă încerci să faci ceva ...consumul de timp e mare....deranjezi cel putin 30% din persoanele din jurul tău...pierzi timp cu explicatul asupra a ceea ce vrei să faci....ai mari şanse să greşeşti (doar când nu faci sau nu iniţiezi nimic....nu greşeşti)...duşmanii se înmulţesc....cei care îşi vor asuma ideile şi reuşitele ...se înmulţesc...datoriile şi obligaţiile de tot felul cresc...
............................................................
Mă tentează să devin blatist...
De miine încep!
Să văd dacă reuşesc!

revenire?

Astăzi mi-am petrecut ceva vreme prin blogosfera românească.
E foarte schimbată! Au apărut alte tipuri de valori!
Am rămas ....mult în urmă!
Nu mai am contacte...nu mai am comentarii!
Cred că e vremea să revin!
...sau a venit vremea în care nu mai am nimic de spus!
...cine ştie?

Jocul traieste

Aseară, când am intrat in bloc, doi băieţi se jucau cu zăpadă şi totodată "de-a matematica".
Unul, mai măricel, îi punea celui mai mititel intrebarea: "Ştii cât fac cinci la a doua?"
"Nu!"- răspunde cel mititel.
"Cinci la a doua fac cinci ori cinci! - răspunse cel măricel. "Dar cinci la a treia ?"
Cel mititel răspunse: " ...păi cinci ori cinci....care fac douăzeci şi cinci....şi care trebuie înmulţit încă o dată cu cinci......Nu?"
"Stai că îţi spun eu...."- zise cel măricel..."O sută douăzeci şi cinci!"
...şi a mai zburat un bulgăre!

Am închis uşa blocului fără să ma simtă! M-a cuprins o imensă bucurie! Spiritul cunoaşterii matematice ....există! Avem tineri minunaţi!
Oare cum de nu vorbeau despre fotbal, despre maşini puternice sau despre Becali!

Management

De zile întregi nu am mai scris nimic....până aseară!
Astăzi, făceam o analiză a problematicilor de management care bântuie ţara...mai ales organizaţiile....cu toate lucrurile neclare continuu...cu toate cele ce se fac fără nici o noimă...
Eu spuneam că toate organizaţiile funcţionează pe principiul luptei "care pe care"....in lupta pentru un avantaj competitiv de luat în seamă pentru poziţia ierarhică sau pentru un salariu, gradaţie de merit...Nimic nu se leagă....toate organizaţiiile sunt ca o căruţă la care lumea trage în toate direcţiile. Lupta este pentru avantaje competitive individuale ....nu pentru obiective ale organizaţiilor...nevoile individuale nu sunt corelate cu ale organizaţiilor şi invers....de Maslow nu s-a prea auzit pentru motivarea personalului....
"Nefasta"....care e shtiută în ale managementului a pus un diagnostic: toate organizaţiile în România folosesc doar 2 funcţii de management....coordonarea şi controlul, celelalte nu se manifestă ......
Eu zic că nu se manifestă pentru că nu sunt cunoscute!
Ce părere aveţi? Cum e în organizaţiile voastre?

Lamentabila shueta

M-am ridicat de la televizor unde se desfaşura "lamentabila şuetă jurnalistică" a ...jurnalistului Cristian Tudor Popescu în emisiunea jurnalistului Marius Tucă.
Mă oftică creatorii aceştia de opinie...mai ales când nu mai ştiu ce să spună ca să para interesanţi! Pentru "Omul CTP", IT-ul este "un crematoriu de cuvinte" pentru că pe ecran când ştergi cuvântul ...acesta dispare pe veci, nu e ca atunci când îl tai...îl despici cu pixul....dar rămâne pe hârtie.....
După câteva minute...."Omul CTP" (aşa scria pe ecran)...afirma că are spaima de ridicol...
Păi ...mi se pare normal...la asemenea afirmaţii...!!!

Hehehehe! Dacă pentru domnia sa IT-ul este doar atât....cred că mai are multe de învăţat, ca să fie "configurator" de opinie...Mă mir ca nu ciopleşte literele în piatră...ca pe vremuri, ....domnul jurnalist....numit "omul CTP"! Atunci, domnul Tucă nu ar mai fi ascultat foşnetul hârtiei de ziar....şi domnul CTP nu ar mai fi "pierdut" cuvintele ziarului în ţărână...
Ar fi bine să se documenteze că în Word există o opţiune pentru fonturi (litere) numită efect Strikethrough, prin care se poate tăia un cuvânt, dar să îi rămână urmele..... Unele lucruri nu avem răbdare să le pricepem...să le invăţăm... în schimb avem pretenţia de a fi formatori de opinie...de clasă dură!
Şi când mă gândesc că ăştia doi îmi erau cei mai dragi!!!!
Oare chiar aşa ne putem juca cu ideile, cuvintele ...şi noi chiar trebuie să-i credem?
"Credibilitatea ...lamentabilei şuete"!!!!:)